Balonarea frecventă este o problemă comună care afectează calitatea vieții multor persoane. Deși de cele mai multe ori este legată de alimentație și stilul de viață, poate semnala și afecțiuni digestive mai serioase. Cum putem identifica cauza și ce soluții există? Dr. Ramona Pîrvu, medic specialist medicină internă la Centrul Medical Renașterea, explică principalele motive pentru care apare balonarea și cum poate fi gestionată eficient.
Balonarea apare atunci când gazele se acumulează în tractul digestiv, provocând disconfort și senzație de abdomen umflat. Aceasta poate fi influențată de alimente, obiceiuri alimentare sau afecțiuni digestive.
„Balonarea poate fi un semn al unei digestii ineficiente sau al unui dezechilibru la nivel intestinal. Dacă apare ocazional, este cel mai probabil legată de alimentație. Însă, dacă devine frecventă și este însoțită de alte simptome digestive, poate indica o problemă medicală ce necesită evaluare”, explică dr. Ramona Pîrvu, medic specialist medicină internă, la Centrul Medical Renașterea.
Balonarea frecventă este adesea cauzată de anumite alimente care fermentează în intestin și produc exces de gaze. Pentru a reduce acest disconfort, este recomandat să evităm alimentele precum varza, conopida, ceapa, usturoiul, leguminoasele (fasole, linte, năut), lactatele cu lactoză, precum și unele fructe bogate în fructoză, cum sunt merele, perele și pepenele galben.
De asemenea, băuturile carbogazoase și îndulcitorii artificiali (sorbitol, manitol, xilitol) pot favoriza acumularea de gaze și trebuie limitate. Consumul excesiv de alimente grase poate încetini digestia, agravând balonarea, iar mesele copioase pot pune presiune pe tractul digestiv.
„Pentru a preveni balonarea, este indicat să consumăm mese mai mici și mai frecvente, să bem suficientă apă și să includem în dietă alimente ușor digerabile, cum ar fi orezul, quinoa, morcovii, dovleacul, spanacul și carnea slabă. De asemenea, mestecatul lent și evitarea consumului de băuturi cu paiul pot reduce înghițirea excesivă de aer, un alt factor ce contribuie la balonare”, subliniază dr. Ramona Pîrvu.
Mulți pacienți nu își dau seama că modul în care mănâncă influențează direct balonarea. Atunci când mâncăm prea repede, înghițim mai mult aer, un fenomen numit aerofagie, care duce la acumularea de gaze în stomac și intestin. De asemenea, vorbitul în timp ce mâncăm sau consumul de băuturi carbogazoase în timpul meselor contribuie la acest proces, crescând disconfortul abdominal. Fumatul și mestecatul gumei sunt, de asemenea, obiceiuri care favorizează aerofagia, deoarece stimulează înghițirea repetată de aer. În plus, fumatul poate afecta motilitatea intestinală, încetinind digestia și favorizând acumularea de gaze.
„Pentru a reduce balonarea, recomand pacienților să mănânce într-un ritm moderat, să mestece bine alimentele și să evite distragerile, cum ar fi utilizarea telefonului sau a televizorului în timpul mesei. De asemenea, este important să evităm consumul de băuturi cu paiul și să limităm utilizarea gumei de mestecat. Adoptarea acestor obiceiuri simple poate avea un impact semnificativ asupra digestiei și poate reduce senzația de abdomen umflat”, menționează medicul specialist medicină internă.
Mulți pacienți cu balonare frecventă nu își dau seama că aceasta poate fi cauzată de intoleranțe alimentare nediagnosticate. Intoleranțele digestive, cum ar fi intoleranța la lactoză, intoleranța la gluten sau sensibilitatea la anumite zaharuri fermentabile, pot duce la fermentație excesivă în intestin, acumulare de gaze și disconfort abdominal. Spre deosebire de alergiile alimentare, care provoacă reacții imediate, intoleranțele digestive determină simptome progresive, care pot varia de la ușoare la severe.
„Dacă balonarea apare frecvent și este însoțită de alte manifestări, cum ar fi diareea, constipația, crampele abdominale sau refluxul gastric, recomand pacienților să efectueze teste specifice pentru depistarea intoleranțelor. Printre cele mai utile analize se numără testul de respirație cu hidrogen pentru intoleranța la lactoză sau fructoză, teste serologice pentru sensibilitatea la gluten, dar și teste de alergie alimentară pentru a exclude o reacție imunologică. Este important ca diagnosticul să fie pus corect, pentru a evita eliminarea inutilă a unor alimente din dietă. În cazul unei intoleranțe confirmate, adoptarea unei alimentații personalizate, sub supravegherea unui medic specialist sau nutriționist, poate ajuta la reducerea simptomelor și la îmbunătățirea confortului digestiv”, declară dr. Ramona Pîrvu, medic specialist medicină internă, la Centrul Medical Renașterea.
Sindromul de colon iritabil (SCI) este una dintre cele mai frecvente cauze ale balonării persistente, afectând motilitatea intestinală și provocând episoade recurente de disconfort abdominal, alternanțe între diaree și constipație, precum și senzația de abdomen umflat. Această afecțiune este considerată funcțională, ceea ce înseamnă că nu există leziuni vizibile la nivelul intestinului, dar simptomele pot fi extrem de deranjante. Deoarece SCI este strâns legat de sistemul nervos intestinal, stresul joacă un rol major în declanșarea și agravarea simptomelor. Pacienții care trăiesc sub presiune constantă sau care au un stil de viață haotic pot observa o intensificare a balonării și a durerilor abdominale. De aceea, gestionarea stresului prin tehnici de relaxare, cum ar fi yoga, meditația sau exercițiile de respirație, poate avea un impact pozitiv asupra digestiei.
„În ceea ce privește dieta, mulți pacienți cu SCI este important ca dietă să fie personalizată, deoarece fiecare pacient reacționează diferit la anumite alimente. De asemenea, includerea probioticelor și a fibrelor solubile, precum și evitarea alimentelor ultraprocesate și a băuturilor carbogazoase, poate ajuta la menținerea unui tranzit intestinal echilibrat. În unele cazuri, pacienții pot avea nevoie de tratament medicamentos pentru a controla simptomele. Medicamentele antispastice pot ajuta la reducerea durerilor abdominale, iar anumite suplimente probiotice pot contribui la echilibrarea florei intestinale. Totuși, orice tratament trebuie administrat sub supravegherea unui medic specialist, pentru a evita efectele adverse sau agravarea simptomelor”, spune medicul.
Flora intestinală, cunoscută și sub denumirea de microbiom intestinal, joacă un rol esențial în digestie, absorbția nutrienților și menținerea sănătății sistemului imunitar. Dezechilibrul florei intestinale, cunoscut sub numele de disbioză, poate fi cauzat de alimentația dezechilibrată, administrarea frecventă de antibiotice, stresul cronic sau bolile digestive. Acest dezechilibru poate duce la balonare, gaze intestinale, digestie lentă și chiar inflamații la nivel intestinal.
Pentru a menține un microbiom sănătos și pentru a reduce simptomele balonării, pacienții trebuie să acorde o atenție deosebită alimentației. Probioticele, care conțin bacterii benefice precum Lactobacillus și Bifidobacterium, ajută la restabilirea echilibrului florei intestinale și la reducerea fermentației excesive care produce gaze. Acestea pot fi consumate din surse naturale, cum ar fi iaurtul, chefirul, murăturile fermentate natural și kombucha, sau sub formă de suplimente, în funcție de nevoile fiecărui pacient.
„Fibrele solubile joacă un rol important în susținerea unei digestii sănătoase. Acestea se găsesc în fulgii de ovăz, semințele de in, psyllium, leguminoase și anumite fructe, și contribuie la reglarea tranzitului intestinal, prevenind atât constipația, cât și balonarea excesivă. În schimb, un consum excesiv de fibre insolubile (cum sunt cele din tărâțele de grâu) poate irita intestinul și agrava simptomele balonării. Un alt aspect important este evitarea consumului excesiv de zahăr și alimente ultraprocesate, care pot favoriza dezvoltarea bacteriilor patogene și agrava dezechilibrul intestinal. O dietă echilibrată, bogată în alimente naturale și fermentate, împreună cu gestionarea stresului și menținerea unei hidratări corespunzătoare, contribuie la o digestie mai bună și la reducerea balonării”, explică dr. Ramona Pîrvu.
Constipația cronică este una dintre principalele cauze ale balonării persistente, iar gestionarea corectă a acesteia este esențială pentru menținerea unei digestii sănătoase. În multe cazuri, constipația este cauzată de un stil de viață sedentar, un consum insuficient de fibre și lichide sau de anumite obiceiuri alimentare necorespunzătoare. Pentru pacienții care suferă de constipație cronică, hidratarea corespunzătoare este esențială. Consumul a cel puțin 2 litri de apă pe zi ajută la menținerea unui tranzit intestinal optim și la prevenirea acumulării de materii fecale dure în colon. Este recomandat să se evite băuturile cu conținut ridicat de cofeină sau alcool, deoarece acestea pot favoriza deshidratarea și agrava constipația.
„O dietă bogată în fibre este extrem de benefică pentru reglarea tranzitului intestinal. Fibrele solubile, regăsite în fulgii de ovăz, semințele de in, psyllium, leguminoase, fructe și legume, ajută la înmuierea scaunului și la stimularea peristaltismului intestinal. În schimb, consumul excesiv de fibre insolubile, precum cele din tărâțele de grâu, poate provoca disconfort și agrava balonarea la unele persoane. Exercițiile fizice regulate sunt un alt factor esențial în combaterea constipației. Activități simple, precum mersul pe jos timp de 30 de minute pe zi, yoga sau stretching-ul, pot stimula motilitatea intestinală și pot preveni acumularea de gaze”, atrage atenția medicul.
Dacă aceste măsuri nu sunt suficiente și constipația persistă, este important ca pacienții să consulte un medic pentru a exclude cauze medicale subiacente. Printre afecțiunile care pot contribui la constipație se numără hipotiroidismul, care încetinește metabolismul și tranzitul intestinal, dar și sindromul de colon iritabil, care poate fi asociat fie cu episoade de constipație, fie cu diaree.
O dietă echilibrată, adaptată nevoilor individuale, poate reduce semnificativ balonarea. Este important să identificăm alimentele care provoacă simptome și să le înlocuim cu opțiuni mai ușor de digerat
Exercițiile fizice ajută la reducerea balonării prin stimularea motilității intestinale. Chiar și o plimbare de 15-30 de minute după masă poate face diferența.
Suplimentele probiotice sunt utile pentru pacienții cu disbioză intestinală, dar trebuie alese cu atenție, în funcție de nevoile fiecăruia.
Balonarea cronică nu trebuie ignorată, deoarece poate fi un semn al unor afecțiuni digestive serioase. Dacă balonarea persistă timp îndelungat și este însoțită de alte simptome, cum ar fi dureri abdominale, scădere inexplicabilă în greutate, diaree sau constipație severă, sânge în scaun sau oboseală cronică, este esențial ca pacientul să consulte un medic pentru investigații suplimentare.
„Pentru a identifica cauza exactă a balonării cronice, recomand un consult medical de specialitate, însoțit de investigații precum analize de sânge, ecografie abdominală, teste pentru intoleranțe și, dacă este necesar, endoscopie sau colonoscopie. Tratamentul depinde de cauza identificată, iar adoptarea unui plan terapeutic personalizat poate îmbunătăți semnificativ calitatea vieții pacienților”, conchide dr. Ramona Pîrvu, medic specialist medicină internă, la Centrul Medical Renașterea.
